Primul meu jurnal online pe un CMS

Experiența pe Net fiind de dată relativ recentă, la primul contact am rămas surprinsă și chiar încântată de posibilitățile pe care le oferă o astfel de ”jucărie”. Poate unii dintre cititori au avut în copilăria lor acces la un magnetofon, casetofon sau DVD, poate s-au născut într-o casă în care cărțile existau deja, ori au avut o familie în care comunicarea se făcea în mod deschis, toate acele mici amănunte, dar semnificative, care duc la o dezvoltare spirituală armonioase a unei ființe. Ei bine, pentru un om obișnuit la care accesul la astfel de lucruri a fost redus și, totuși, dorit, o astfel de jucărie a devenit poarta spre o altă lume. Ce a însemnat lumea aceasta pentru mine? În primul rând o economie extraordinară din punct de vedere financiar. Micile plăceri ca: o carte, un film, un spectacol, un telefon, etc., sunt costisitoare pentru un buget obișnuit al unui om care a făcut exact ceea ce a văzut la părinții săi, crezând că așa e bine. Pentru cine e bine? Oricum, pentru cei care singura oportunitate de asigurare a existenței este vânzarea timpului altcuiva. Este una dintre cele mai catastrofice afaceri pe care o poate face un om. Odată cu timpul, își sacrifică mult mai multe: sănătatea, posibilitatea de a avea o relație sau o familie reușită, viitorul lui și al propriilor copii, visele.

După ce am învățat câteva noțiuni elementare și modul de acces la situri cu cărți sau muzică, a urmat, inevitabil, comunicarea. ”Botezul” a fost cam cu vreo trei ani în urmă și, fiind într-o altă țară, am intrat pe un sit de socializare în care comunicarea se face în limba natală. Abia atunci s-au ridicat primele întrebări și, totodată, am primit și primele răspunsuri. A început ca un fel de balanță dintre ceilalți și mine, un fel de ”imagini din oglindă”. Dimineața se stă de vorbă de la servici (pe banii cui a fost o primă întrebare… dar asta e problema altuia), acasă se stă de vorbă iar… viața personală se mută undeva, în Virtualia… Recunosc că sunt o fire romantică, pun suflet (știați că cele mai mari tâmpenii se fac ”din prea multă dragoste”?), dar mai simt și nevoia de o atingere, de o plimbare, de soare, de viață normală la urma urmei. Peste tot! Asta însemnând acasă, afară sau la job. După ce am tras concluzia, surpriza a fost mare! În propria mea viață lipsea comunicarea din realitate. După ce mi-am tras două palme virtuale și mi-am îndreptat omisiunea, m-am reîntors, de astă dată cu mai mare grijă. O perioadă am mai citit despre părerile celorlalți despre criză, evenimente de pe mapamond sau din România, vieți personale alunecate spre un romantism teribil, etc. La un moment dat m-a apucat și pe mine criza… după ce-am tot citit astfel de lucruri, m-a apucat o moleșeală, o lehamite de tot și toate. Îmi mai trag câteva virtual și-mi mut atenția în altă parte. Încep să caut tutoriale, seminarii, orice cu care să-mi ocup mintea. Deci, îmi dau singură de lucru activității cerebrale din dotare…

O mare parte din viață m-am ocupat cu comerțul. Și dintr-o astfel de meserie poți învăța tare multe… Există în lume foarte mulți oameni care au succes online, au afaceri online, lucrează de acasă. Așa am aflat adevăratul motiv al concedierilor masive de la Microsoft. Oamenii și-au mutat serviciul acasă, în realitate. În acest mod se realizează o economie foarte mare pentru firmă (birouri, energie electrică, alte servicii) și un câștig suplimentar pentru angajați. De ce? Timpul pierdut cu transportul, banii pe mijloacele de transport, hainele (poți să te duci la birou în pijama sau în ținuta comodă de acasă?) și, în plus, au mai mult timp pentru ei și familia lor, dacă au. Deci, cine sunt cei care au afaceri online? Pentru că online e destul de dificil să cumperi o pâine sau o pereche de pantofi… Produsele online sunt produsele informaționale. Orice fel de informație poate fi stocată. Ei bine, am crescut o perioadă destul de scurtă din viață între evrei, iar de la ei mi-au rămas în minte niște lucruri care, atunci, erau un limbaj total necunoscut. Ei spun așa: ”Banul are valoare doar dacă se rostogolește”. E o altă exprimare a pildei talanților din Biblie. Informația este tot o valoare, deci și ea, are valoare doar dacă ”se rostogolește”. După cursurile CBPN mi-am dat seama cât și în ce constă valoarea unui om. Pentru că, de cele mai multe ori, imaginile pe care le reflectă azi cei tineri prin modul de comportament, denotă clar lipsa unor exemple concrete. Aceleași greutăți le-am întâmpinat și eu și același haos a fost cândva în mine. Valoarea unui om constă în primul rând prin propria lui viață, deciziile pe care le-a luat, greșelile și succesele personale, cu ce s-a ocupat de-a lungul existenței, învățăturile primite și aplicate de la diferiți mentori, etc. Puțini sunt cei care au curajul să-și pună ”pe răboj” viața personală. Eu am făcut-o! Am adunat pe câteva pagini un crâmpei dintr-o călătorie în mine. Ele s-au transformat într-o carte, omul de lângă mine m-a ajutat la realizarea copertei și tot ce ține de realizarea unui produs informațional (Duaaaamne… doar el știe câți nervi i-am tocat…). I-am dat drumul pe net, contra cost. Surpriza a fost mare… cartea se cumpără!

Mă întreb dacă a fost greu o trecere de la o etapă la alta… mă consider un om obișnuit, la urma urmei. Care au fost etapele prin care am trecut? Inițial am crezut că sunt mult mai multe, apoi, s-au dovedit că sunt doar trei. Prima etapă a fost cea a ”prostiei” în care credeam că între mine și ceilalți e vreo diferență. Cine crede că e mai bun, mai deștept sau mai bogat ca altcineva, se înșeală. A doua a fost un capitol numit ”mediocritate” în care fiecare eveniment, clip, glumă, orice, devine un subiect despicat la nesfârșit în zeci de fire și firicele, amestecat, realiniat și din nou de la capăt… de cele mai multe ori chiar subiectul în sine se pierde pe drum. Etapa numărul trei aparține celor care mai ceva de făcut decât să stea de vorbă. Ea aparține celor care caută idei, le pun în aplicare și obțin și primele rezultate.

Deci, dragii mei, o zi frumoasă în continuare!

Anunțuri

Comments on: "Primii bani pe Net" (8)

  1. Ai mare dreptate !

  2. Citesc a doua oara cartea si ma regasesc in fiecare fraza din aceasta carte.Cu siguranta sunt de acord ca trebuie sa faci ce iti place chiar si legat de un job.Dupa ani de experienta am decis sa lucrez pentru mine si sa nu imi mai vand timpul nesemnificativ.Va apreciez si perseverati adaugand valoare obiectivului propus.Sunt 365 zile in an,planificati viata si calatoriti.Acesta din urma e si unul din visele mele.Succes!

    • Pentru mulți oameni are mai puțină importanță plăcerea… mulți se concentrează pe volum de muncă cât mai mic și câți mai mulți bani. Asta înseamnă un dezechilibru în circuitul de valori. Pentru echilibrare se întâmplă altceva! Partea rămasă nefăcută este dată altor oameni pe un salar mult mai mic. Iar pentru atenționare, Universul folosește penalizări pentru atenționare pentru ambele categorii.
      Am învățat mult din propriile mele greșeli, iar uneori mai vorbesc pentru atenționare. Atunci când am insistat am pierdut sau mi-a fost rău. Ce mi-a rămas de făcut? Scrisul… cine se întreabă primește și răspunsuri.
      Șerban a așteptat mulți ani să călătorească. Uneori îi mai zic în glumă că aștepta Mahomed să vină muntele la el…
      Mulțumim mult de tot!

  3. Să mai spun că m-am recunoscut? Da. Poate că aşa e bine. Poate că e încă un pas către normalitate! Da. Am fost mediocur, comod, confuz, am dat bir cu fugiţii din faţa „greutăţilor”. Asta e o formulă eufemistică, pentru a ocoli un adevăr groaznic: fugim din faţa propriilor noastre Fiinţe! Fugim de noi înşine!
    Mulţumesc, Monica, poate că eram pe punctul de a fugi de mine însumi, fără să ştiu asta!
    Eşti un scriitor tare incomod, dar constat că eşti un medicament ultra-necesar!
    Ce pot spune decât… Felicitări!!

    • De obicei vorbesc încet și rar, la fel și scriu. Și tot la fel de greu sunt auzită, pentru că dacă vrei să auzi… taci. Și asculți. Dacă vrei să auzi și altceva. Iar când sunt auzită devin brusc incomodă… Adevărul îl știe fiecare, mai mult pe dinăuntru, doare doar când îl auzi din altă sursă decât tu. Și, bineînțeles, vina aparține altcuiva, pentru că vede și zice.
      Mulțumesc Șerban… fără tine șansa ”de apune punctul pe i” aș fi lăsat-o altcuiva. Așa se întîmplă când amâni prea mult…

  4. Felicitari! Profit maxim .Primul pas a fost facut,asteptam alte lucrari.

    • Ultimul lucru la care mă gândesc e rata profitului. Mai mult, am constatat că el vine ca o recompensă pentru un lucru bine făcut.
      Mulțumesc, să vedem… mai am în ”sertar” cîteva subiecte.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: