Primul meu jurnal online pe un CMS

Motto: „Doamne… când simt nevoia de a fi înţeles, dă-mi pe cineva care să aibă nevoie de înţelegerea mea”

Anonim

S-a aşternut ceva praf pe multe dintre lucrurile care îmi sunt date spre folosinţă, cel puţin atât timp cât mai sunt pe lumea asta. Unele dintre lucruri le-am neglijat, spre ruşinea mea… Multe dintre cele neglijate mi-au fost dăruite şi, ca atare, am devenit conştienţă de valoarea lor doar după ce le-am pierdut sau pe aproape. Altele au fost muncite… ca de exemplu acest blog.

Am pierdut mult timp ca să conştientizez acest fapt. Şi mai mult timp am pierdut (şi aşa destul de redus…) pe net lăsând pe ici pe colo comentarii. În loc să-mi expun părerea, opinia personală, aici, la mine „acasă”, m-am risipit. Mi-am risipit energia implicându-mă uneori cu o energie colosală (spre surprinderea mea) în direcţii absolut inutile şi nefolositoare mie. Primul pas a fost conştientizarea acestui fapt.

Apoi… a venit întrebarea: OK! Asta e! Ce fac mai departe? Mă mişc ca un melc pe interior. Cândva am afirmat că mă mişc ca o broască ţestoasă… Îmi cer iertare tuturor broaştelor! Am avut parte să văd cu ochii mei cu ce viteză urca o broască ţestoasă la deal, pe ploaie. Uimirea m-a făcut să uit de aparatul de filmat… 🙂

Las broasca şi melcii deoparte. Le-am folosit doar ca o comparaţie. Dar eu sunt om! Ce fac eu mai departe? Aşa mi-am adus aminte şi de acest sit şi că este un lucru muncit de mine.

De ce am început cu acest cuvânt „apocalipsa”? Pe unele situri am lăsat explicaţii legate de terminologia acestui cuvânt. Pentru că viaţa (şi picioarele) m-a adus pe teritoriul unei ţări străine, pentru a putea comunica a trebuit să învăţ acea limbă. Limba greacă este considerată o limbă „moartă”. Încerc să păstrez o atitudine cât se poate de neutră faţă de cei care fac astfel de afirmaţii. Limba greacă trăieşte şi este folosită din plin în multe laturi ale medicinei, matematicii, filosofiei, etc. Am să dau doar câteva exemple de care îmi amintesc: stoma (στομα) = gură, kardia (καρδια) = inimă, nefra (νεφρα)= rinichi, sofia (σοφια)= înţelepciune, etc. Din păcate, tot ce e prea mult strică… Mă refer la un alt cuvânt, la ego (εγο). Înseamnă EU (pronume personal,la persoana I, singular).

Dezvoltarea şi evoluţia oricărui individ (implicit, a unei naţii) se opreşte atunci când nivelul de „ego” este ridicat. Exemple: eu pot, eu fac, eu sunt, eu am, etc. Totul se învârte în jurul unor verbe care încep şi se conjugă doar din singur punct de vedere, cel corespunzător cu „al meu”, cu „eu”. Mă opresc aici despre dizertaţia legată de „ego”. De altfel, am făcut acest lucru în cartea „Magia lui Acum”. Să repet la infinit despre aceleaşi lucruri, uneori, mă plictiseşte. Sunt om. 🙂

Cuvântul „apocalipsă” este format din două cuvinte: apo (απο) = de la, şi kalima (καλιμα) = învelitoare, care acoperă. O traducere oarecum directă ar fi: de la înveliş. De unde şi până unde provine ideea de „sfârşit al lumii”?

De când am auzit pentru prima oară de acest cuvânt, din copilărie cred, semnificaţia era clară şi fără drept de apel. Atunci când am avut posibilitatea de a mă informa, făcând şi legătura dintre semnificaţia reală a acestui cuvânt, am descoperit că sensul este păstrat în continuare peste tot, inclusiv în Dex-ul online. Pentru cine e adeptul la „a crede” fără să cerceteze e liber să creadă în continuare. Aici am căutat să scriu care este sensul real al acestui cuvânt şi semnificaţia/traducerea lui. Pentru mine e suficient ce am aflat.

OK, se află ceva dincolo de materia fizică, dincolo de lumea percepută cu simţurile cunoscute şi studiate la anatomie. Ei şi? Mi-a afectat această „revelaţie” cu ceva existenţa? Deloc. Deci, cred că cine a avut ideea sau iniţiativa de a face o altfel de legătură, a avut intenţia de a face glume proaste. Şi a avut destui adepţi după cum se vede vechimea acestei traduceri…

Va urma.

Anunțuri

Comments on: "Jurnal de după. Apocalipsa" (8)

  1. […] prima parte a acestei articol o puteţi citi aici […]

  2. Ieri v-am căutat să vă fac urările de început de an nou și ,cum bine afirmai și tu Monica, m-am rătăcit în meandrele internetului risipindu-mă.
    M-am bucurat să văd articolul și cu ocazia aceasta să vă doresc ca acest an să vă fie mai prosper , mai plin de împliniri spirituale dar și materiale.
    La mulți ani !

    • Mi-am adunat poalele hainei pe-acasă, măcar aici pe net. 🙂
      Mulţumim mult, Carmen… După cum ştii, eu stau cam prost cu politica şi tot ce ţine de ziua de azi a altcuiva. Eu am parte de ziua mea, anul meu, aşa cum ai parte şi tu. Şi ţi le faci aşa cum crezi tu de cuviinţă, că-s ale tale.
      Cândva ţi-am lăsat scris pe undeva, într-un comentariu, cam care e urarea mea pentru fiecare om în parte. Ea suna cam aşa: „ce-mi doreşti tu mie,să-ţi dea Dumnezeu de o sută de ori!” 😉

      • Dacă poți să stai departe de politică ești de invidiat. Am acest microb în sânge și de multe ori mi-am propus să mă las numai că nici eu singură nu mă plac în acele momente. Mulțumesc pentru urări și sper ca Domnul să le audă.

    • Mulţam fain şi să fie ca anul ce tocmai veni în bătătură, să aibă sacul plin cu de toate: belşug, fericire, înţelepciune, râs (mamă, ce doctorie straşnică e!), voie bună!

  3. Mda… Oricât de straniu ar părea, am avut controverse privitoare la „apocalipsa” cu o serie de „meseriaşi ai domnului”. Fiind eu de felul meu un om cu drag de Dumnezeu, m-am apropiatz de mulţi slujbaşi ai altarului. Inevitabil, am ajuns şi la „cuiul lui Pepelea”: Care e adevărul privitor la „apocalipsă”. Păi să vezi c-o fi, c-o păţi, că a şa, că dogma, că scriptura…
    „Bine părinte, zic, eu am venit la dumneata, deci zi-mi ce crezi dumneata, ca practicant al credinţei întru Domnul, lasă literatura şi scriitorii, că mă mai pricep şi eu o ţâră la d’astea…”
    Rezultat?
    „Două la primărie, unul la şcoala de fete, unul la prifectură…”

    • Uite-aşa pierdui şi io timpul, Şerbane… cu două comenturi ici, două colea, am ajuns să intru în pauză de criaţie.
      Apropos, dex-ul a rămas în continuare la fel, cel puţin în dreptul cuvântului „apocalipsă”. Să văd de se poate face ceva în legătură cu schimbarea sensului acestui cuvânt, cel real.
      Înţeleg că eu am ştiut, pentru că a trebuit să învăţ greaca, dar cei de la teologie? sau cei de la facultăţile de limbi străine? Hmmm, vorba lui nea Caragiu: „… dar arbitrii???

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: