Primul meu jurnal online pe un CMS

Păcat

Motto: „…când crucea mea începe să fie prea grea, dă-mi crucea altuia s-o împart cu el

Anonim

Cu ceva ani în urmă, pe la începuturile mele de pe web, am scris un articol legat de ceea ce cred eu despre păcate. Rezultatul? Câteva schimburi de replici şi atât. Simţeam ceva fals în multe dintre comentariile primite. Lipsea „esenţa”. Lipsea sinceritatea din cuvintele scrise. Uneori mai găseam comentarii pline de citate încât, sincer, căutam ceva printre cuvintele scrise, ceva care să îmi aducă aminte că cele scrise aparţin unui om, ca individ, şi mai puţin unei biblioteci. Atunci am început să fac diferenţa dintre un erudit şi un înţelept… Sau am mai avut surpriza să primesc răspunsuri pline de furie, de parcă subiectul pus în discuţie ar fi fost ceva ieşit din comun, un fel de tabu. Uneori mă apuca şi disperarea. Mă uitam la monitor şi îmi venea să strig aşa cum strigă oamenii de la munte, unul afându-se pe o colină, celălalt pe alta ceva mai departe: „Măăăă, auzi? Tu gândeşti cu capul tău sau altcineva se foloseşte de el?”

Timpul a trecut, am plecat de pe acel sit puţin dezamăgită. Interesele mele erau cu totul altele decât de a sta de vorbă fără rost, de a acumula o listă interminabilă de prieteni sau (asta am aflat ulterior) de a îmi căuta un eventual partener pe net. Tot ce căutam eu erau informaţii. Îmi scriam opiniile şi atât.

Făceam referire, pe la începutul articolului, la păcate. Pe atunci, încă, mă mai aflam la stadiul de a gândi şi, implicit, de a judeca lumea de dinafară. Aveam noţiuni vagi despre noţiunea de păcat şi luasem drept corect cele auzite când şi când, despre dogmele predate de către preoţi în biserică. Ce vedeam eu înafara mea? Că se încalcă acele dogme din plin, inclusiv de mine însumi. Da, am făcut şi eu câteva încălcări din astea. Ce era straniu era senzaţia mea de „fără vină”! S-au ivit atunci două lucruri care se băteau cap la cap: biserica zicea că sunt o păcătoasă, conştiinţa mea deloc! La un moment dat lupta asta a devenit de-a dreptul obositoare şi am abandonat-o. Am decis că singurul meu instrument de măsurătoare a păcatului să rămână propria mea conştiinţă. La început a fost greu, apoi a intervenit obişnuinţa. De ce zic că a fost greu? Pentru că trebuia să gândesc orice lucru înainte de a îl face, un mod de a acţiona cu totul diferit faţă de cum acţionasem ani de zile. Concluzia la care am ajuns este una care m-a cutremurat: eram un copil matur fizic, aflat sub o stare asemănătoare hipnozei. Durata acesteia? Câţiva ani buni…

Până la ora actuală, pe lista mea de păcate se află doar unul singur. Lista este deschisă, dat fiind faptul că sunt încă în viaţă. Acel lucru este referitor la ceva, un lucru în faţa căruia mă închin datorită inocenţei, candoarei şi purităţii sufleteşti: copii. Sunt profesori foarte buni… De la un copil am învăţat cum se poate măsura iubirea, din punctul lui de vedere. Această învăţătură primită m-a ajutat să găsesc o multitudine de răspunsuri la întrebări interioare. Cred că am uitat să specific vârsta copilului… Atunci avea doi ani şi jumătate. 🙂

Păcatul de pe lista mea se numeşte „uciderea iubirii”. A ucide ceva înseamnă a ucide iubirea din tine. Şi eu ucid, dacă te întrebi. Ucid ceea ce consum ca hrană. Toţi facem aşa ceva. Până a ajunge să ne hrănim cu aer sau cu prana (sunt destule exemple pe net) mai este un drum lung de parcurs… înapoi.

Ca un fel de capac pus peste ideea şi tema acestui articol, Şerban, partenerul meu de viaţă, mi-a citit cu voce tare o statistică găsită undeva, pe net. Pe glob în 24 de ore mor circa 1700 de oameni din cauza fumatului. Tot pe acest pământ, tot în 24 de ore, se fac peste 77.000 de avorturi. Cam mare diferenţa… 😦

Anunțuri

Comments on: "Păcat" (1)

  1. […] în articolul „Păcat” despre păcatul pe care consider a fi capital. Am mai întâlnit această opinie doar într-o […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: